Aparatul respirator

 Aparatul respirator

Salutare tuturor ! Astazi vă voi prezenta o tema histologica 

Aparstul respirator poate fi prezentat  ca o totalitate a căilor aeriene , unde aerul ce trece prin ele se încalzeste, se purifica și se umezeste, și porțiunile unde se efectuează schimbul de gaze dintre singe si aer. Din cale aerine face parte traheea. Ea este captusita cu o membrana numita mucoasa, constind din epiteliu pluristratificat ciliat si baza di tesut conjunctiv, in care se afla glande. Apoi urmeaza un semiinel cartilaginos, inchis la peretele posterior printr-un strat de muschi netezi. Statul exterior consta din țesut conjunctiv .
    Traheea se ramifica in bronhii mari, iar acestea , la rindul lor, in bronhii mijlocii si bronhii mici. Pe masura ce calibrul bronhiilor se micsoreaza,  scade grosimea cartilajului si numarul glandelor, care in bronhiile mici nu se evidentiaza. Epiteliu din aceste segmente isi pierde caracterul pluristratificat, devenind unistratificat, iar in bronhiile terminale ( alveolare) capata un caracter izoprusmatic ( cubic) .  Suprafata respiratoare a plaminilor o constituie suprafata bronhiilor alveolare si mai cu seama alveolele.
   Peretele alveolar consta dintr-un epiteliu pavimentos ( plat)  soecial respirator . Exista citeva tipuri de celule : unele di acestea asigura metabolismul gazos, iar altele participa la producerea unei substante speciale ( glicocalix ) , ce captuseste alveolele pe dinauntru . Alveolele sunt invelite cu niste straturi intermediare, aflate intre doua alveole vecine , trec capilarele sanguine. Pri peretii capilarelorsi ai alveolelor se face schimbul de gaze ( metabolismul gazos ) .

  Aceasta a fost tema  aparaului respirator din punct de vedere
histologic .

Daca aveti ceva intrebati ,obiecții,  propuneri scrie-ți în comentarii .

  Dacă va fost utila aceasta informatie nu uita-ți să da-ți    ,,LIKE "

Alergia

                                        Alergia

           Salutare tuturor, astazi voi scrie un articol despre alergie sper sa va fiu de folos.

    Termenula ,,alergia,, l-a introdus de pediatrul austriac Pierike pentru  caracterizarea sensibilitatii sporite a organismului fata de influenta diferitor agenti ai mediului inconjurator. 

     Alergia este o stare deosebita a organismului la care se  pot dezvolta bolile alergice.

 In stiinta contemporana substantele capabile de a provoca aceste boli se numesc  alergenti. A descrie toate tipurile de alerenti e imposibil. Ne vom opri doar asupra grupelor de baza.

Alegentiide provenienta vegetala [redomina printre alergii. S-a semnalat de mult ca in timpul in inflorii unor plantela unii oamenii apre guturaiul, incep mincarimi de ochi, iar uneori apare si respiratia ingreuiata. Aceste sunt legate de faptul ca polenul ce zboara in aer numereste in caile respiratorii, pe mucoasa nasului si ochilor. 

  Continutul grauntelui de polen se poate infiltra la unii oameni in singe. sau pot atinge organele imunologice si sa provoace sensibilitatea organismului.

 Iarba Ambroza

Puful plopului

Cel mai puternic alergen dintre alergentii de polen este polenul ambrozei. 

Puful papadiei

S-a determinat ca puful papadiei , bumbacului, plopului poseda proprietati alegice.  Sint numerosi alergenii de provenienta animala; matreata , parul omului si animaleleor, puful si penele, solzii pestilor.

Un mare grup de alergeni a fost detectatprintre bacterii si ciupercile mucegaiului. Ultimele se intilnesc in incaperile umede, in soproane, subsoluri, sub tapetele paretilor umezi, sub dusumea ,  s.a.m.d.

  Alergenii pot nimeri in organism prin tubul digestiv, caile respiratorii, piele si invelisurile mucoase.

Bolile alergenice nu sunt ereditare  , insa este posibila transmiterea prin ereditare a predispozitiilor pentru alergie.. Mai des cestea se transmit pe linie materna. Daca unul sau ambii parinti au boli alergice , copilul acestora au mai multe sanse sa devina bolnav de alergie , decit un copil nascut din copil apsolut sanatosi. 

Reactiile alergice sint de doua tipuri. Unele se pot dezvolta oarte repede peste 3- 20 min. dupa contactul cu alergenul.  Acestea sunt reactiile de tip imediat. Altele survin dupa citeva ore sau zile ( pina la 20) si se numesc reactii de tip intirziat.

 La reactiile de tip imediat se refera : socul anafilactic, urticaria, edemul Kwinke, boala serulei.

 Socul anafilactic este cea mai groaznica si periculoasa manifestare de tip imediat, Aparitia lui este legata de faptul ca ,,teritoriul,, pe care are loc impinarea alergenilor cu anticorpii nu este localizata, in reactie fiind implicate aproape simultan toate organele si tesuturile.

INDICATII SI CONTRA INDICATII LA VACCINARE

Indicatii si contra indicatii la vaccinare

   Orice inoculari trebuie sa se faca doar copiilor sanatosi deoarece toate preparatele inoculate in organism modiica substantial schimbul de substante.

 Indeplinirea acestei conditii este necesara nu numai pentru obtunerea efectului imunologic adevarat , ci in mod principal pentru securitatea sanatatii, vaccinatului.

Unele stari patologice cu caracter fix sau prograsiv sint permanent contraindicate pentru orice vaccinare.

 La ele se refera neoplasmele, casexiile, leucozele anemice aplastice, disgamoglobule constitutionala, nefrozo-nefritele grave, colagenozele, ciroza ficatului, diabetul zaharos, tereotexicoza, epilepsia grava, maladiile psihice, alergiiile cronice, formele destructive de tuberculoza, descompensarea  sistemului cardio-vascular, s.a.

 La contraindicatiiile de timp se refera starile de dupa suportarea unei boli infectioase acute ( se poate inlocua nu mai devreme de o luna dupa insanatosire, iar pe cei ce-au fost bolnavi de hepatita si meningita peste 6-12 luni ), traumelor acute , diatezei exudative, avitaminozei, pihozei acute, tonizilite, de asemenea contactul cu bolnavii infectati.

DESPRE ORGANE

                                       Boli ale ficatului

       Salut, astăzi voi scrie  despre bolile ficatului.

    Bolile ficatului: ciroza ficatului, boli ale vezicii biliare (colecestita, coletiazia ) în toată lumea deţin un loc însemnat între cauzele incapacităţii de muncă.

    Hepatitele ( acute şi cronice) .  Bolnavii de hepatita cronica se pling fr dureri in regiunea dreapta subcostala, scaun instabil, umflarea abdomenului , pruritul tegumentului, micsorarea poftei de mincare s.a .Adresarea oprtuna la medic permite a stabili la timp diagnoza si cauza imbolnavirii, efectuarea tratamentului necesar. In profilaxia acutizarior , de rind  cu tratarea fenomenelor acute, are mare importamta respectarea regimului alimentar , dieta reuzul mincarilor picante, a bauturilor acoolice.

 Ciroza ficatului de cele mai dese ori este o urmare a hepatitei cronice supottate in trecut , cu toate ca se poate dezvolta si pentru prima data. O anumita insemnatate au diferitele intoxicatii, in special cu alcool, ciuperci otravitoare, intoxicatii cu toxinechimice industriale. Bolnavii se pling de dureri in regiunea dreapta subcostala, umflarea abdomenului, diareea, scaun instabil, prurit, hemoragii intenstinal, dispnee, umlarea membrelor inferioare. Boala progreseaza treptat si in sfirsit \duce la insufcienta a ficatului. Cu toate acestea,tratamentul sistematic,strica respectarea a regimului alimentar dieta permit a mentine mult timp capacitatea de munca. 

Boli ale vezicii urinare ( colecestita coletiazia ).  La baza colecestitei ( acute si cronice ) stau bilile inflamatorii ale vezicii biliare. Cauzele sunt dereglarea functionala , a vezicii biliare, diferite discinezii , contagiuni, alrgii, obezitate , constipatii, gastritele croonice, preponderent cu aciditatea scazuta, lamblioza intestinului. s.a. Bolnavii se pling de amar in gura, fureri in regiunea dreapta subcostala, uneori cu caracter de criza , umfarea abdomenului, scaun instabil, crestera temperaturii  corpului, voma, culoarea galbena a tegumentului, pierderea capacitatii de munca. 
  

Daca acest articol va fost folositor DISTRIBUE sa citeasca si altii.
 Multumesc .